Îngrijirea și igiena PĂRULUI

Îngrijirea și igiena PĂRULUI

CHIMIA şi FIZICA Părului

 

Să înţelegem mai bine structura, condiţia şi nevoile părului.

Structura părului

Părul are funcţia de bază de a proteja capul. Foarte solid, un fir de păr poate susţine o greutate de 100 grame. Partea vizibilă a firului de păr are 3 straturi pricipale: medulă, cortex, cuticulă.

Medula este miezul, o zonă destul de goală, aerată, ce conţine o cantitate redusă de proteine. Nu este un schelet din materie solidă, precum ne-am imagina de altfel că ar trebui să fie suportul firului de păr.

Cortexul este format din celule de keratină tare (cea moale se găseşte în piele şi mucoase) împreunate într-o matrice bogată în proteine sulfuroase, ţinute laolaltă de legături disulfide. Aici găsim şi melanina, un pigment cu moleculă mare, insolubilă în apă. Culoarea părului este un fenomen optic ce are legătură cu reflexia şi refracţia luminii. Strălucirea părului este de asemenea un efect fizic şi depinde de curbura firului de păr: cu cât mai buclat, cu atât pare mai puţin strălucitor.

Cuticula ne interesează cel mai mult din punctul de vedere al îngrijirii părului. Celulele cuticulei, 6-10 straturi ataşate pe cortex, sunt în forme de solzi aşezaţi la 5° unii peste alţii. Cuticula este transparentă şi este acoperită cu un strat fin de lipide, strat ce previne fricţiunea dintre firele de păr şi respinge apa într-o oarecare măsură. Lipidele includ: acid palmitic, stearic, oleic, esteri ceroşi. Proprietăţile mecanice ale părului sunt determinate de cortex, cele optice de cuticule. Cuticula protejează cortexul, dar celulele ei se erodează inevitabil în timp, se rup, se ridică. Condiţionatoarele ajută la sigilarea stratului de celule cuticulare, prevenind unele pagube şi erodarea înainte de termen.

 

Rădăcina părului 

Rădăcina este situată sub piele şi reprezintă partea vie a părului. Implantată în scalp, într-un săculeţ numit folicul pilos care este format dintr-un bulb, ce are la bază papila. Aici se găsesc fibre nervoase şi vase sanguine ce transportă nutrienţii. Mai sus de bulb se găseşte glanda sebacee, care acţionează pentru lubrifierea firului de păr. La baza foliculului găsim şi muşchiul erector care determină la frig sau emoţii, fenomenul de ridicare a părului.

Foliculii capilari sunt activi între 3 şi 6 ani, după care intră în repaus pentru 3 luni. Fiecare folicul dezvoltă până la 20 de fire noi de păr pe parcursul vieţii.

Câteva cifre

Scalpul unui adult conţine cca. un milion de foliculi, dar fire de păr vizibile sunt în număr de doar 120.000- 150.000, fire care cresc în medie 0.5 mm/zi. Pierdem între 50-150 fire de păr pe zi, este un proces fiziologic normal. Creşterea părului este ciclică şi depinde de sezon, vârstă, tipul părului. Depinde şi de genetică sau software-ul biologic, cum ne place nouă să-l numim. Nu toţi foliculii piloşi se găsesc concomitent în aceeaşi fază, unele sunt active în timp ce altele în repaus. 

 

Fir subţire sau gros, buclat sau drept

Cine s-a născut cu păr creţ şi-ar dori păr drept şi vice-versa. Grosimea şi forma părului sunt determinate de forma foliculei (rădăcina părului). Dincolo de matriţa de la rădăcina părului, există şi factori chimici care au o influenţă.

În părul drept legăturile proteice disulfide sunt repartizate uniform peste tot; în părul buclat sunt mai mult pe o parte. Aşa funcţionează şi soluţia de permanent care desface legăturile disulfide şi le rearanjează cu neutralizatorul. De aceste legături depinde şi uşurinţa cu care părul se lasă coafat. Datorită acestor legături disulfide, părul se poate transforma în timp, la unele persoane, din drept în buclat sau invers, fără ca "matriţa" părului să se modifice.

 

Ce vatămă părul?

Factori chimici: vopsirea, decolorarea, aplicarea de permanent, spălarea cu soluţii alcaline. Părul tratat chimic este mai predispus la fricţiune şi devine hidrofil – multă apă pentru păr nu este de dorit, în comparaţie cu nevoile pielii. Părul este slăbit şi fizic, este mai puţin rezistent, se erodează mai repede, este mai fragil

Factori fizici: uscarea la temperatură înaltă, coafarea cu placă sau ondulator, expunerea la condiţii meteo extreme, apă cu clor din piscine, radiaţii UV

Factori mecanici: pieptănat intensiv, tensiune creată de elastice, agrafe, părul prins în coadă. Fricţiunea - firele de păr se freacă între ele prea mult, iar acei solzi de cuticulă se ridică şi firul se încâlceşte. Părul ia mai multă apă decât e necesar, cortexul fiind descoperit, firul se îngroaşă iar fricţiunea creşte

Factori nutriţionali: deficit de vitamine, proteine, aminoacizi, alimentaţie sărăcăcioasă, deficit de fier

Factori emoţionali şi hormonali: starea generală proastă, lipsa somnului şi stresul cronic influenţează creşterea/căderea părului şi activitatea rădăcinii; disfuncţia glandelor endocrine

 

CE TREBUIE SĂ MAI ŞTIM

Părul virgin

Este considerat acel păr care nu este colorat sau decolorat, permanentizat sau tratat chimic în vreun fel. pH-ul este sub 4. Părul virgin nu este neaparat şi sănătos, iar cel care este lung, implicit este compromis, având în istoric expuneri la UV, frig, poluare, fricţiune, coafare, produse de igienă improprii, lipsa protejării.

Un păr virgin nu necesită multă muncă pentru a fi menţinut în bune condiţii: spălare cu un mixt de tenside şi active potrivite, la interval optim de timp, condiţionare cu o compoziţie adecvată, tăierea regulată a vârfurilor, evitarea pieptănării şi coafării excesive.

Despre sebum

Sebumul este şi prieten şi duşman. Este compus din trigliceride, ceară, acizi graşi şi squalane. Odată ajuns la suprafaţa pielii, începe să se transforme: oxidează în primul rând, pe scalp şi pe păr simţindu-se acel miros tipic a rânced. Protejează scalpul de infecţii, lubrifiază părul pentru a-l apăra de eroziune şi agresiuni chimice, dar adună mizeria şi încarcă părul. Aceste procese sunt inevitabile şi fireşti.

Produţia de sebum este comandată de soft-ul biologic (genetică) şi influenţată de factori externi şi interni. Din exterior producţia de sebum poate fi stimulată prin spălarea inadecvată a părului (prea des sau cu prea mare concentraţie de tenside ori cu soluţii alcaline şi decapante) dar poate fi echilibrată cu active cosmetice specifice.

Despre încărunţire

De ce albeşte părul? Răspunsul este din nou la soft-ul biologic în primul rând. Pierderea melaninei vine odată cu vârsta, dar şi tinerii pot experimenta primele fire albe de la 20 de ani în sus. Încărunţesc persoanele cu anumite boli (vitiligo) sau care trăiesc un şoc emoţional. Stersul, este un clişeu deja, dar joacă la fel un rol important aici.

Despre vopsire

Vopsirea chimică poate fi permanentă, semi-permanentă sau temporară. Cea permanentă este bazată pe un proces de oxidare, înlocuieşte sau completează melanina şi modifică structura părului. Cea semi-permanentă nu presupune oxidare, colorantul se depozitează la nivelul solzilor cuticulei şi rezistă în medie 5-6 şamponări. Colorarea temporară se depune pe suprafaţa firului de păr, conferă mai degrabă reflexii sau îmbunătăţeşte culoarea existentă şi se spală la prima şamponare. Culorile obţinute sunt destul de predictibile, în special la vopsirea permanentă.

Vopsirea cu preparate vegetale este o colorare ton pe ton, pigmenţii se fixează la suprafaţa părului, în solzii cuticulei. Nu presupune deschiderea/ridicarea solzilor şi nici oxidarea melaninei proprii. Mai mult, pigmenţii fortifică părul şi-i conferă luciu. Culorile nu sunt atât de predictibile ca la vopsirea chimică, tocmai de aceea se recomandă în prealabil un test pe o şuviţă. Durabilitatea depinde mult de condiţia părului şi de calitatea pudrelor colorante.

Dacă se doreşte trecerea de la vopsire chimică la vopsire cu plante:

  • trebuie ţinut cont de faptul că priza optimă a culorii se va realiza după cel puţin 6 săptămâni de la vopsirea chimică
  • se recomandă testarea pe o şuviţă, înainte de a vopsi întreaga fibră capilară cu vopsea vegetală
  • pe păr decolorat se pot obţine nuanţe poate mai ciudate, se va face neaparat un test pe o şuviţă

Este contraindicată amestecarea vopselelor chimice cu cele vegetale, în special acele vopsele chimice care acţionează prin oxidare.

Coloranții vegetali pentru păr sunt pulberi de plante, simple sau în amestec. Unul este Henna veritabil (cel de Egipt cu denumirea botanică Lawsonia inermis) care dă culoare roșcată-arămie, restul sunt tip henna și pot fi: negru, șaten, blond, diferite nuanțe în combinații. Henna neutră nu este colorantă, este o pulbere care se aplică sub formă de mască pentru a da vigoare, luciu și volum părului.

 

 

 

TIPURI DE PĂR, condiţii şi probleme

 

Părul GRAS

Se caracterizează prin secreţia în execes a sebumului. Supraproducţia de sebum este influenţată de anumiţi factori interni: dietă dezechilibrată, stres, dezechilibru hormonal, şi de factori externi: poluare, oscilaţii mari de temperatură, şamponare excesivă sau prea agresivă, uscarea părului la temperaturi foarte mari.

Sfaturi:

  • nu se spală des, în niciun caz zilnic, şamponul trebuie să fie formulat cu tenside în concetraţia potrivită şi cu un pH adecvat, de până la 6
  • se va evita utilizarea regulată a şampoanelor şi balsamurilor cu silicon
  • nu se recomandă două spălări succesive şi nici spălarea cu apă fierbinte. Dacă se doreşte totuşi şamponarea de două ori, atunci a doua să se facă cu o cantitate mult mai mică sau diluată
  • se va clăti cu apă mai rece, fireşte nu sub limita confortului
  • nu se va usca la temperaturi ridicate, căldura determină răspândirea sebumului pe firele de păr, care astfel devin unse înainte de timp
  • se va evita masarea intensivă a scalpului
  • se poate aplica ocazional un condiţionator fără ulei
  • dacă vârfurile sunt uscate, se va aplica un ser potrivit doar pe vârfuri
  • adoptarea unei diete cât mai sănătoase şi echilibrate

Ingrediente de luat în calcul:

  • uleiuri esenţiale: rozmarin, cedru, salvie, lămâie, dafin, grapefruit
  • uleiuri vegetale (pentru vârfuri): broccoli, kukui, pepene, jojoba
  • ape florale: rozmarin, mentă, hamamelis
  • active: marine-z activ purifiant seboregulator, henna neutră, urzică pudră 

Părul USCAT

Se caracterizează prin straturile rupte şi ridicate ale cuticulei. Sebumul nu mai poate circula în mod corespunzător de-a lungul firului de păr. Părul îşi pierde elasticitatea şi devine tern, fragil, casant, cu vârfurile despicate. Factorii declanşatori pot fi atât externi: vânt, soare, sare, cât şi factori fiziologici: cantitatea de sebum este prea mică pentru a acoperi părul şi pentru a-i da strălucire, protecţie, fineţe şi elasticitate. Trebuie să amintim aici vopsirea şi permanentul, care agresează firul de păr. Frigul de asemenea uscă părul.

Sfaturi:

  • şamponarea părului o dată pe săptămână sau cel mult o dată la 4 zile, folosind un şampon blând şi bogat în substanţe hrănitoare
  • a se evita folosirea apei fierbinţi şi a celei calcaroase (dure)
  • evitarea agresării prin coafare la temperatură înaltă
  • evitarea frecării cu prosopul, după spălare
  • este recomandată masarea scalpului pentru a stimula circulaţia sanguină şi producţia de sebum
  • aplicarea regulată de măşti hrănitoare şi creme capilare, ser pe vârfurile degradate
  • adoptarea unui regim alimentar cât mai sănătos şi echilibrat

Ingrediente de luat în calcul:

  • uleiuri și unturi vegetale: cocos, ricin, jojoba, avocado, broccoli, unt de shea, murumuru, kokum
  • uleiuri esenţiale: ylang-ylang, lemn de trandafir, geraniu, lemongrass
  • ape florale: neroli, lavandă
  • active: panthenol, alantoină, aloe vera, keratină vegetală, proteină de mătase, Hairbond

 

Părul TERN

Se caracterizează prin lipsă de strălucire şi este o condiţie destul de des întâlnită. Cauza este dată de straturile cuticulei care se ridică şi împiedică reflexia luminii. Părul tern poate fi şi uscat sau încărcat de condiţionatori. Sfaturi: clătirea părului din abundenţă, aplicarea de preparate hrănitoare de-a lungul firului de păr, folosirea şampoanelor ceva mai acide şi a soluţiilor de clătire acide. Ingrediente de luat în calcul: acizi de fructe AHA, pudră de fructe (acerola), gel de aloe vera, proteine, Hairbond.

 

Părul FIN, SUBŢIRE

Părul fin este de cele mai multe ori asociat cu o predispoziţie genetică. Medula este aproape inexistentă, iar cortexul este foarte subţire, fapt ce determină fragilitatea firului de păr. Un păr fin înseamnă şi lipsă de volum. Este mai puţin ferm şi rigid, se încâlceşte mai uşor, nu "stă" după coafare.

Sfaturi

  • se spală regulat cu şampon formulat dintr-un mix nu foarte concentrat de tenside
  • este de preferat să se evite condiţionatorii care pot încărca firul ce devine greu şi cade dezolant
  • trebuie folosite şampoane şi soluţii aplicate după spălare ce conţin proteine
  • se vor evita produsele ce conţin siliconi sintetici

Ingrediente de luat în calcul:

  • uleiuri esenţiale: ylang-ylang, cedru atlas, lemn de trandafir
  • ape florale: muşeţel, lavandă, tei
  • active: panthenol, keratină vegetală, colagen, henna neutru

 

Părul BUCLAT, CREŢ

De cele mai multe ori acest tip de păr este şi uscat, sărac în sebum, ceea ce determină şi aspectul fragil al acestuia. Se va pune accent pe hrănirea firului de păr şi pe lubrifiere.

Sfaturi

  • folosirea de şampoane 2 in 1 ce conţin ingrediente de condiţionare
  • aplicarea cu regularitate a măştilor şi cremelor capilare
  • aplicarea de seruri pe întreaga lungime a firului de păr
  • nu se recomandă realizarea de coafuri strânse
  • nu se recomandă apelarea la produse coafante pe bază de silicon

 

Părul VOPSIT

Părul vopsit chimic este este de cele mai multe ori uscat şi necesită o atenţie specială. Este predispus la casare. Igiena şi îngrijirea este similară ca pentru părul uscat.

Sfaturi

  • se va evita utilizarea apei dure (calcaroase) şi a soluţiilor alcaline (săpunuri)
  • se va evita utilizarea şampoanelor decapante şi a spălării dese
  • culoarea este atenuată de razele UV, se va acorda atenţie protejării cu ajutorul serurilor şi uleiurilor capilare

 

Părul cu MĂTREAŢĂ

Mătreaţa este definită ca o descuamare excesivă a scalpului. Factorii sunt multiplii, consensul general este că mătreaţa derivă dintr-un proces inflamator. Scalpul uleios are un exces de acid oleic ce asigură un mediu prielnic anumitor microbi care procesează acest acid gras, iar stratul cornos răspunde cu inflamaţie. Poate avea şi cauze patologice: afecţiune fungică, psoriazis. Mătreaţa este caracteristică părului gras dar poate apărea şi la părul uscat. Mătreaţa este agravată de factori interni: stres, oboseală, sau de factori externi: folosirea şampoanelor cu putere de spălare mare, uscarea neadecvată a părului, vopsirea repetată, folosirea produselor ce conţin ingrediente iritante, agresive. De cele mai multe ori mătreaţa este însoţită şi de mâncărimi şi iritaţii ale scalpului.

Sfaturi

  • se acţionează din două direcţii: intern şi extern. Extern sunt utile ingredientele antibacteriene, antifungice, activele seboregulatoare şi purifiante, activele calmante
  • pentru a limita formarea de mătreaţă abudentă, este indicat a se recurge mai întâi la calmarea şi curăţarea pielii scalpului
  • folosirea şampoanelor blânde, alese după tipul părului
  • evitarea folosirii şampoanelor cu acizi de fructe, a şampoanelor prea acide
  • clătirea din abundenţă după spălare
  • evitarea folosirii apei prea calde
  • se spală şi se piaptănă mai des, dar se evită utilizarea periilor sau a unui piaptăn rigid
  • este nevoie de un timp mai îndelungat pentru a obţine rezultate mulţumitoare

Ingrediente de luat în calcul:

  • uleiuri esenţiale: tea-tree, rozmarin, lavandă, cimbru, cedru atlas, dafin, geraniu, palmarosa, oregano
  • uleiuri vegetale: neem, chimen negru, tamanu, kukui
  • ape florale: muşeţel, rozmarin, mentă, lavandă
  • active: marine-z, panthenol, aloe vera pudră sau gel, urzică pudră

 

CĂDEREA părului

Căderea părului este un proces fiziologic firesc, zilnic pierdem în medie 70-80 de fire de păr. În special toamna, dar şi primăvara pierdem mai multe fire. Factorii care influenţează negativ acest proces sunt multiplii: dereglare hormonală, stres şi oboseală cronică, predispoziţie genetică, infecţii şi inflamaţii, diverse tratamente medicale. Este foarte important să se ştie cauzele căderii excesive a părului, pentru a putea acţiona cu eficienţă.

În unele cazuri se poate trata problema cu succes doar prin aplicaţii externe, în majoritatea cazurilor însă este necesară şi acţiunea pe plan intern, atât fizic cât şi emoţional.

Sfaturi

  • prevenţia este indicată, aplicarea pe anumite perioade de timp a unor preparate de igienă şi îngrijire cu acţiune împotriva căderii părului aduce beneficii şi pentru persoanele care nu au probleme în acest sens
  • se vor aplica şampoane şi balsam/măşti/creme alese în funcţie de tipul părului (gras, uscat...) cu accent pe cele care au proprietăţi fortifiante
  • masajul blând al scalpului este de mare ajutor, se va efectua zilnic
  • se vor formula soluţii care conţin ingrediente ce stimulează microcirculaţia, se vor evita ingredientele agresive sau dermocaustice
  • este nevoie de un timp mai îndelungat pentru a obţine rezultate

Ingrediente de luat în calcul:

  • uleiuri esenţiale: nard, cedru atlas, cedru virginia, muşeţel roman, rozmarin, salvie, citrice
  • uleiuri vegetale: chimen negru, tamanu, jojoba, ricin
  • ape florale: rozmarin, tei, melisa, mentă
  • active: urzică pudră, lăptişor de matcă, aloe vera, vitamina A şi E

 

IGIENĂ şi ÎNGRIJIRE

 

La formularea produselor pentru îngrijirea părului ne focusăm pe îndepărtarea sebumului şi murdăriei, repararea şi menţinerea în condiţii bune a cuticulei.

Multe persoane folosesc o sumedenie de produse alese la întâmplare, fără a ţine cont de tipul de păr sau de condiţia acestuia.

Trebuie să avem în vedere în primul rând tipul de păr şi este necesar să acordăm o atenţie deosebită scalpului, care are nevoie de îngrijire la fel ca şi pielea corpului.

De ce este pH-ul important pentru produsele de păr?

Părul virgin are pH-ul sub 4. Spălarea părului cu o soluţie ce are pH nepotrivit determină cuticula să nu se aşeze pe cortex, fapt ce duce la fricţiune între firele de păr. Părul se deteriorează fizic şi capătă aspect mat. Dacă se optează pentru spălarea părului cu săpun, se va asigura o apă cât mai puţin dură şi clătirea cu soluţii acide. Săpunurile mai potrivite sunt cele grase, acestea conţin şi acizi graşi liberi, uleiurile fiind adăugate după saponificare.

 

ŞAMPOANELE

Ce face un şampon?

Şamponul are sarcina nobilă să cureţe părul şi scalpul. Ne aşteptăm de la el să fie în acelaşi timp spumant, non-iritant, parfumat plăcut.

Sebumul pe scalp şi păr înmagazinează murdărie şi tot felul de particule din mediu. Sebumul proaspăt şi curat este prietenul nostru, dar cel încărcat, întărit şi oxidat este lipicios, inestetic şi miroase neplăcut. Şamponul, un mixt pe bază de tenside, înmoaie apa, reduce tensiunea de suprafaţă şi dispersează în particule mult mai mici murdăria acumulată; formează un coloid, particulele se dispersează în apă şi devin "spălabile", adică ies odată cu apa.

Şampoanele se prepară la rece, mai puţin cele de tip 2 în 1 şi cele solide care se prepară la cald sau prin emulsificare.

Categorii principale

  • şampon simplu: conţine tenside, nu conţine ingrediente condiţionatoare. Se foloseşte odată la 4-7 zile. Şamponul simplu poate fi lichid sau solid
  • şampon cu balsam: poate fi tip cremă sau tip gel, conţine ingredientele unui şampon simplu, plus emulsifiant Varisoft şi/sau emulsifiant Condisoft
  • şampon pentru spălări frecvente: este unul de tip simplu, care este formulat cu o concentraţie scăzută de tenside şi se foloseşte aproape zilnic
  • şampon pentru copii: este unul de tip simplu, conţine cele mai blânde tenside în concentraţie moderată şi se foloseşte odată la 5-7 zile
  • şampon uscat, sub formă de pudră: este mai puţin cunoscut la noi şi se utilizează în special atunci când nu este posibilitate de a spăla părul cu apă
  • şampon specific: în caz de mătreaţă, căderea părului, iritaţii/mâncărimi, păr gras, păr tern, şamd. Conţine pe lângă ingredientele de bază şi unele active specifice. Concentraţia tensidelor şi folosirea sau nefolosirea condiţionatorului ţine cont de starea părului şi natura problemei

Ingredientele unui şampon

  • tenside
  • apă minerală plată, ape florale, gel aloe vera, macerate apoase
  • glicerină sau extracte hidroglicerinice
  • proteine
  • panthenol şi alte vitamine
  • uleiuri esenţiale sau parfumante
  • ingrediente active
  • conservant
  • opţionale: ingrediente de condiţionare, de îngroşare, coloranţi
De reţinut: supraîncărcarea părului poate surveni de la folosirea intensivă a produselor de coafare şi care nu se îndepărtează bine la spălare. Se formează un "build up" şi de la utilizarea şampoanelor cu silicon după care se aplică un balsam fără clătire. Trebuie să se ia o pauză în folosirea intensivă a condiţionatoarelor pentru ca părul să se poată debarasa.

 

CONDIŢIONATOARELE

Condiţionator sau balsam?

Balsamul este denumirea folosită la noi pentru compoziţiile care au funcţie de condiţionare. În multe ţări prin balsam se înţelege unguent/alifie. Există ingrediente condiţionatoare care nu formează un balsam, dar balsamul are întotdeauna funcţia de condiţionare.

Ce este un condiţionator?

Condiţionatorul trebuie să conţină un ingredient cu încărcătură pozitivă (compus cationic). Substantivitatea (ataşarea pe păr) se poate mări prin utilizarea unor ingrediente adiţionale, cum ar fi alcoolul cetilic, proteine, uleiuri/unturi vegetale. Se pot formula compoziţii (creme, măşti, soluţii fără clătire) ce nu conţin compuşi cationici; prin definiţie acestea nu sunt condiţionatori, dar dau luciu, fac părul mai uşor de mânuit, mai flexibil şi hidratat.

Ce face un condiţionator?

Furnizează pentru păr molecule cu substantivitate care având polaritate opusă se ataşează prin atracţie pe suprafaţa firului. Stratul rezistă la clătire şi va fi îndepărtat la proxima splălare cu şampon.

  • netezeşte firele de păr
  • reduce electricitatea statică
  • ajută la descâlcire, părul devine pieptănabil fie că este uscat sau umed
  • creşte lubricitatea şi luciul
  • optimizează conţinutul de apă al fibrei capilare
  • îmbunătăţeşte textura părului tratat chimic sau termic
  • scade vulnerabilitatea părului umed
Interesant: cu cât părul este mai deteriorat cu atât va absorbi mai mult condiţionator, având o încărcătură negativă şi un pH mai ridicat. Un păr virgin va reţine mai puţin condiţionator.

Tipuri de condiţionatoare

Balsamul de păr clasic

  • conţine până la 8% compuşi cationici, proteine, extracte vegetale şi facultativ ingrediente uleioase
  • este fluid sau mai vâscos
  • se lasă să acţioneze câteva minute, după care se clăteşte

Crema condiţionatoare

  • este similară cu balsamul clasic, conţine în special uleiuri, unturi, ingrediente nutritive, hidratante, ingrediente ce favorizează descâlcirea, ingrediente cu proprietăţi antistatice şi de protecţie a fibrei capilare
  • se lasă să acţioneze preferabil ceva mai mult decât un balsam clasic, după care se clăteşte

Condiţionator intensiv

  • este un balsam clasic ce conţine ingrediente condiţionatoare în procent mai mare, uleiuri / unturi vegetale şi siliconi sau înlocuitori de silicon
  • este mai concentrat decât un balsam sau o cremă capilară
  • se recomandă utilizarea mai rar pentru a nu încărca părul sau ca tratament intensiv pentru părul deteriorat grav
  • după acţionare se clăteşte

Condiţionator "leave-in"

  • este o formulă fluidă, uşoară, ce conţine un procent redus de compuşi cationici
  • conţine în special proteine, vitamine, eventual ingrediente coafante, ingrediente ce asigură protecţie şi dau luciu
  • se aplică după spălarea părului, de obicei prin pulverizare
  • nu se clăteşte

Alegerea tipului de condiţionator

Depinde de tipul şi starea părului. Trebuie testate mai multe formule, apoi se va utiliza varianta care a dat cele mai bune rezultate.

  • un balsam clasic este bun pentru orice tip de păr
  • un condiţionator intensiv este util pentru părul degradat sau cel creţ/rebel
  • un condiţionator "leave-in" nu este de regulă recomandat pentru părul fin şi subţire
  • condiţionatorul cu mult ulei/unt nu este o alegere bună pentru părul gras
De reţinut: nu recomandăm spălarea frecventă/zilnică a părului decât în situaţii cu motivaţie solidă. Nu recomandăm supra-condiţionarea părului; acesta poate deveni prea încărcat, iar stratul ataşat pe fir este mai dificil de îndepărtat la o şamponare.

 

ALTE PREPARATE PENTRU PĂR

 

MĂŞTI, SERURI şi CREME capilare

Ce sunt şi din ce se compun?

Cremele capilare se prepară prin emulsificare iar cele care nu conţin apă (puţine) se prepară la fel ca orice compoziţie anhidră.

Măştile capilare pot fi preparate la minut şi se aplică proaspăt. Măştile capilare mai pot fi preparate şi prin emulsificare, practic pe acestea le putem numi şi creme capilare.

Serurile capilare se prepară de obicei la rece, prin simpla amestecare a ingredientelor. Se pot prezenta sub formă de uleiuri sau bifazice.

Cum se aplică şi ce funcţie au?

Măştile şi cremele se aplică pe părul care nu este prea murdar, se lasă să acţioneze timp de 10-15 minute, apoi se şamponează şi se clăteşte părul. Serurile capilare (altele decât cele fără clătire) se aplică precum este descris mai sus. Măştile care conţin puţin ulei sau deloc, nu necesită neaparat spălare cu şampon ci doar clătire, dar în acest caz se aplică pe părul curat. Unele seruri se recomandă să fie aplicate seara iar a doua zi dimineaţa se spală, altele înainte de şamponare, se lasă să acţioneze 10-15 minute după care se spală.

Beneficiile pe care le aduc în funcţie de ingredientele folosite la formulare:

  • tratează unele probleme ale scalpului
  • purifică scalpul
  • conferă reflexii sau intensifică culoarea părului
  • aduc nutrienţi, oligoelemente şi vitamine fibrei capilare şi scalpului
  • protejează sau fortifică părul

 

Soluţii de LIMPEZIRE

Din ce se compun?

Sunt preparate simple, formulate din apă, ape florale, macerate apoase (din pudre de fructe sau flori - acerola, hibiscus...), acizi de fructe AHA, oţet de fructe (cidru).

Cum se aplică şi ce beneficii aduc?

Sunt soluţii acide ce ajută la reaşezarea cuticulelor, părul devine mai neted, capătă luciu. La spălarea părului, după o primă limpezire, se aplică pe părul umed puţin stors cu mâna. Evident, nu se clăteşte.

 

Preparate FĂRĂ CLĂTIRE

Din ce se compun?

Pot fi creme cu/fără condiţionator, pot fi seruri uleioase şi în cazuri particulare unturi  (preparate anhidre solide), pot fi geluri şi soluţii pentru coafare, pot fi loţiuni sau soluţii apoase. Serurile uleioase se formulează în preponderenţă cu uleiuri speciale de tip "uscate".

Ingrediente folosite: uleiuri speciale, anumite uleiuri şi unturi vegetale, squalane, vitamine, proteine, uleiuri esenţiale, rareori ingrediente condiţionatoare, parfumante. Pentru soluţiile apoase se folosesc ape florale, acizi de fructe, unele macerate, active hidrosolubile, uleiuri esenţiale (cu solubilizant). Pentru soluţii coafante se iau în calcul: ceară, gume, colagen.

Cum se aplică şi ce funcţie au?

Se aplică pe toată lungimea părului când este nevoie de protecţie (meteo, UV) sau când părul este uscat, degradat sau aspru. Unele formule ce conţin unturi sau ulei de cocos ori Monoi, se aplică pentru protecţie UV sau pe părul creţ, indisciplinat ori foarte aspru.
Se aplică pe toată lungimea părului şi compoziţiile care sunt destinate pentru coafare/styling respectiv compoziţiile apoase.
Se aplică doar pe vârfuri cremele şi uleiurile, acolo unde vârfurile sunt casante, despicate, sau la persoanele cu scalp şi păr gras dar cu vârfuri uscate.
Se aplică pe scalp doar formulele destinate în special pentru scalp (loţiuni, frecţii).

 

Postat în categoria: 2015-07-20 Articole tematice
Print
Sus