Să înţelegem mai bine structura, condiţia şi nevoile părului.
Părul are funcţia de bază de a proteja capul. Foarte solid, un fir de păr poate susţine o greutate de 100 grame. Partea vizibilă a firului de păr are 3 straturi pricipale: medulă, cortex, cuticulă.
Medula este miezul, o zonă destul de goală, aerată, ce conţine o cantitate redusă de proteine. Nu este un schelet din materie solidă, precum ne-am imagina de altfel că ar trebui să fie suportul firului de păr.
Cortexul este format din celule de keratină tare (cea moale se găseşte în piele şi mucoase) împreunate într-o matrice bogată în proteine sulfuroase, ţinute laolaltă de legături disulfide. Aici găsim şi melanina, un pigment cu moleculă mare, insolubilă în apă. Culoarea părului este un fenomen optic ce are legătură cu reflexia şi refracţia luminii. Strălucirea părului este de asemenea un efect fizic şi depinde de curbura firului de păr: cu cât mai buclat, cu atât pare mai puţin strălucitor.
Cuticula ne interesează cel mai mult din punctul de vedere al îngrijirii părului. Celulele cuticulei, 6-10 straturi ataşate pe cortex, sunt în forme de solzi aşezaţi la 5° unii peste alţii. Cuticula este transparentă şi este acoperită cu un strat fin de lipide, strat ce previne fricţiunea dintre firele de păr şi respinge apa într-o oarecare măsură. Lipidele includ: acid palmitic, stearic, oleic, esteri ceroşi. Proprietăţile mecanice ale părului sunt determinate de cortex, cele optice de cuticule. Cuticula protejează cortexul, dar celulele ei se erodează inevitabil în timp, se rup, se ridică. Condiţionatoarele ajută la sigilarea stratului de celule cuticulare, prevenind unele pagube şi erodarea înainte de termen.
Rădăcina este situată sub piele şi reprezintă partea vie a părului. Implantată în scalp, într-un săculeţ numit folicul pilos care este format dintr-un bulb, ce are la bază papila. Aici se găsesc fibre nervoase şi vase sanguine ce transportă nutrienţii. Mai sus de bulb se găseşte glanda sebacee, care acţionează pentru lubrifierea firului de păr. La baza foliculului găsim şi muşchiul erector care determină la frig sau emoţii, fenomenul de ridicare a părului.
Foliculii capilari sunt activi între 3 şi 6 ani, după care intră în repaus pentru 3 luni. Fiecare folicul dezvoltă până la 20 de fire noi de păr pe parcursul vieţii.
Scalpul unui adult conţine cca. un milion de foliculi, dar fire de păr vizibile sunt în număr de doar 120.000- 150.000, fire care cresc în medie 0.5 mm/zi. Pierdem între 50-150 fire de păr pe zi, este un proces fiziologic normal. Creşterea părului este ciclică şi depinde de sezon, vârstă, tipul părului. Depinde şi de genetică sau software-ul biologic, cum ne place nouă să-l numim. Nu toţi foliculii piloşi se găsesc concomitent în aceeaşi fază, unele sunt active în timp ce altele în repaus.
Cine s-a născut cu păr creţ şi-ar dori păr drept şi vice-versa. Grosimea şi forma părului sunt determinate de forma foliculei (rădăcina părului). Dincolo de matriţa de la rădăcina părului, există şi factori chimici care au o influenţă.
În părul drept legăturile proteice disulfide sunt repartizate uniform peste tot; în părul buclat sunt mai mult pe o parte. Aşa funcţionează şi soluţia de permanent care desface legăturile disulfide şi le rearanjează cu neutralizatorul. De aceste legături depinde şi uşurinţa cu care părul se lasă coafat. Datorită acestor legături disulfide, părul se poate transforma în timp, la unele persoane, din drept în buclat sau invers, fără ca "matriţa" părului să se modifice.
Factori chimici: vopsirea, decolorarea, aplicarea de permanent, spălarea cu soluţii alcaline. Părul tratat chimic este mai predispus la fricţiune şi devine hidrofil – multă apă pentru păr nu este de dorit, în comparaţie cu nevoile pielii. Părul este slăbit şi fizic, este mai puţin rezistent, se erodează mai repede, este mai fragil
Factori fizici: uscarea la temperatură înaltă, coafarea cu placă sau ondulator, expunerea la condiţii meteo extreme, apă cu clor din piscine, radiaţii UV
Factori mecanici: pieptănat intensiv, tensiune creată de elastice, agrafe, părul prins în coadă. Fricţiunea - firele de păr se freacă între ele prea mult, iar acei solzi de cuticulă se ridică şi firul se încâlceşte. Părul ia mai multă apă decât e necesar, cortexul fiind descoperit, firul se îngroaşă iar fricţiunea creşte
Factori nutriţionali: deficit de vitamine, proteine, aminoacizi, alimentaţie sărăcăcioasă, deficit de fier
Factori emoţionali şi hormonali: starea generală proastă, lipsa somnului şi stresul cronic influenţează creşterea/căderea părului şi activitatea rădăcinii; disfuncţia glandelor endocrine
Este considerat acel păr care nu este colorat sau decolorat, permanentizat sau tratat chimic în vreun fel. pH-ul este sub 4. Părul virgin nu este neaparat şi sănătos, iar cel care este lung, implicit este compromis, având în istoric expuneri la UV, frig, poluare, fricţiune, coafare, produse de igienă improprii, lipsa protejării.
Un păr virgin nu necesită multă muncă pentru a fi menţinut în bune condiţii: spălare cu un mixt de tenside şi active potrivite, la interval optim de timp, condiţionare cu o compoziţie adecvată, tăierea regulată a vârfurilor, evitarea pieptănării şi coafării excesive.
Sebumul este şi prieten şi duşman. Este compus din trigliceride, ceară, acizi graşi şi squalane. Odată ajuns la suprafaţa pielii, începe să se transforme: oxidează în primul rând, pe scalp şi pe păr simţindu-se acel miros tipic a rânced. Protejează scalpul de infecţii, lubrifiază părul pentru a-l apăra de eroziune şi agresiuni chimice, dar adună mizeria şi încarcă părul. Aceste procese sunt inevitabile şi fireşti.
Produţia de sebum este comandată de soft-ul biologic (genetică) şi influenţată de factori externi şi interni. Din exterior producţia de sebum poate fi stimulată prin spălarea inadecvată a părului (prea des sau cu prea mare concentraţie de tenside ori cu soluţii alcaline şi decapante) dar poate fi echilibrată cu active cosmetice specifice.
De ce albeşte părul? Răspunsul este din nou la soft-ul biologic în primul rând. Pierderea melaninei vine odată cu vârsta, dar şi tinerii pot experimenta primele fire albe de la 20 de ani în sus. Încărunţesc persoanele cu anumite boli (vitiligo) sau care trăiesc un şoc emoţional. Stersul, este un clişeu deja, dar joacă la fel un rol important aici.
Vopsirea chimică poate fi permanentă, semi-permanentă sau temporară. Cea permanentă este bazată pe un proces de oxidare, înlocuieşte sau completează melanina şi modifică structura părului. Cea semi-permanentă nu presupune oxidare, colorantul se depozitează la nivelul solzilor cuticulei şi rezistă în medie 5-6 şamponări. Colorarea temporară se depune pe suprafaţa firului de păr, conferă mai degrabă reflexii sau îmbunătăţeşte culoarea existentă şi se spală la prima şamponare. Culorile obţinute sunt destul de predictibile, în special la vopsirea permanentă.
Vopsirea cu preparate vegetale este o colorare ton pe ton, pigmenţii se fixează la suprafaţa părului, în solzii cuticulei. Nu presupune deschiderea/ridicarea solzilor şi nici oxidarea melaninei proprii. Mai mult, pigmenţii fortifică părul şi-i conferă luciu. Culorile nu sunt atât de predictibile ca la vopsirea chimică, tocmai de aceea se recomandă în prealabil un test pe o şuviţă. Durabilitatea depinde mult de condiţia părului şi de calitatea pudrelor colorante.
Este contraindicată amestecarea vopselelor chimice cu cele vegetale, în special acele vopsele chimice care acţionează prin oxidare.
Coloranții vegetali pentru păr sunt pulberi de plante, simple sau în amestec. Unul este Henna veritabil (cel de Egipt cu denumirea botanică Lawsonia inermis) care dă culoare roșcată-arămie, restul sunt tip henna și pot fi: negru, șaten, blond, diferite nuanțe în combinații. Henna neutră nu este colorantă, este o pulbere care se aplică sub formă de mască pentru a da vigoare, luciu și volum părului.
Se caracterizează prin secreţia în execes a sebumului. Supraproducţia de sebum este influenţată de anumiţi factori interni: dietă dezechilibrată, stres, dezechilibru hormonal, şi de factori externi: poluare, oscilaţii mari de temperatură, şamponare excesivă sau prea agresivă, uscarea părului la temperaturi foarte mari.
Se caracterizează prin straturile rupte şi ridicate ale cuticulei. Sebumul nu mai poate circula în mod corespunzător de-a lungul firului de păr. Părul îşi pierde elasticitatea şi devine tern, fragil, casant, cu vârfurile despicate. Factorii declanşatori pot fi atât externi: vânt, soare, sare, cât şi factori fiziologici: cantitatea de sebum este prea mică pentru a acoperi părul şi pentru a-i da strălucire, protecţie, fineţe şi elasticitate. Trebuie să amintim aici vopsirea şi permanentul, care agresează firul de păr. Frigul de asemenea uscă părul.
Se caracterizează prin lipsă de strălucire şi este o condiţie destul de des întâlnită. Cauza este dată de straturile cuticulei care se ridică şi împiedică reflexia luminii. Părul tern poate fi şi uscat sau încărcat de condiţionatori. Sfaturi: clătirea părului din abundenţă, aplicarea de preparate hrănitoare de-a lungul firului de păr, folosirea şampoanelor ceva mai acide şi a soluţiilor de clătire acide. Ingrediente de luat în calcul: acizi de fructe AHA, pudră de fructe (acerola), gel de aloe vera, proteine, Hairbond.
Părul fin este de cele mai multe ori asociat cu o predispoziţie genetică. Medula este aproape inexistentă, iar cortexul este foarte subţire, fapt ce determină fragilitatea firului de păr. Un păr fin înseamnă şi lipsă de volum. Este mai puţin ferm şi rigid, se încâlceşte mai uşor, nu "stă" după coafare.
De cele mai multe ori acest tip de păr este şi uscat, sărac în sebum, ceea ce determină şi aspectul fragil al acestuia. Se va pune accent pe hrănirea firului de păr şi pe lubrifiere.
Părul vopsit chimic este este de cele mai multe ori uscat şi necesită o atenţie specială. Este predispus la casare. Igiena şi îngrijirea este similară ca pentru părul uscat.
Sfaturi
Mătreaţa este definită ca o descuamare excesivă a scalpului. Factorii sunt multiplii, consensul general este că mătreaţa derivă dintr-un proces inflamator. Scalpul uleios are un exces de acid oleic ce asigură un mediu prielnic anumitor microbi care procesează acest acid gras, iar stratul cornos răspunde cu inflamaţie. Poate avea şi cauze patologice: afecţiune fungică, psoriazis. Mătreaţa este caracteristică părului gras dar poate apărea şi la părul uscat. Mătreaţa este agravată de factori interni: stres, oboseală, sau de factori externi: folosirea şampoanelor cu putere de spălare mare, uscarea neadecvată a părului, vopsirea repetată, folosirea produselor ce conţin ingrediente iritante, agresive. De cele mai multe ori mătreaţa este însoţită şi de mâncărimi şi iritaţii ale scalpului.
Căderea părului este un proces fiziologic firesc, zilnic pierdem în medie 70-80 de fire de păr. În special toamna, dar şi primăvara pierdem mai multe fire. Factorii care influenţează negativ acest proces sunt multiplii: dereglare hormonală, stres şi oboseală cronică, predispoziţie genetică, infecţii şi inflamaţii, diverse tratamente medicale. Este foarte important să se ştie cauzele căderii excesive a părului, pentru a putea acţiona cu eficienţă.
În unele cazuri se poate trata problema cu succes doar prin aplicaţii externe, în majoritatea cazurilor însă este necesară şi acţiunea pe plan intern, atât fizic cât şi emoţional.
La formularea produselor pentru îngrijirea părului ne focusăm pe îndepărtarea sebumului şi murdăriei, repararea şi menţinerea în condiţii bune a cuticulei.
Multe persoane folosesc o sumedenie de produse alese la întâmplare, fără a ţine cont de tipul de păr sau de condiţia acestuia.
Trebuie să avem în vedere în primul rând tipul de păr şi este necesar să acordăm o atenţie deosebită scalpului, care are nevoie de îngrijire la fel ca şi pielea corpului.
De ce este pH-ul important pentru produsele de păr?
Părul virgin are pH-ul sub 4. Spălarea părului cu o soluţie ce are pH nepotrivit determină cuticula să nu se aşeze pe cortex, fapt ce duce la fricţiune între firele de păr. Părul se deteriorează fizic şi capătă aspect mat. Dacă se optează pentru spălarea părului cu săpun, se va asigura o apă cât mai puţin dură şi clătirea cu soluţii acide. Săpunurile mai potrivite sunt cele grase, acestea conţin şi acizi graşi liberi, uleiurile fiind adăugate după saponificare.
Şamponul are sarcina nobilă să cureţe părul şi scalpul. Ne aşteptăm de la el să fie în acelaşi timp spumant, non-iritant, parfumat plăcut.
Sebumul pe scalp şi păr înmagazinează murdărie şi tot felul de particule din mediu. Sebumul proaspăt şi curat este prietenul nostru, dar cel încărcat, întărit şi oxidat este lipicios, inestetic şi miroase neplăcut. Şamponul, un mixt pe bază de tenside, înmoaie apa, reduce tensiunea de suprafaţă şi dispersează în particule mult mai mici murdăria acumulată; formează un coloid, particulele se dispersează în apă şi devin "spălabile", adică ies odată cu apa.
Şampoanele se prepară la rece, mai puţin cele de tip 2 în 1 şi cele solide care se prepară la cald sau prin emulsificare.
De reţinut: supraîncărcarea părului poate surveni de la folosirea intensivă a produselor de coafare şi care nu se îndepărtează bine la spălare. Se formează un "build up" şi de la utilizarea şampoanelor cu silicon după care se aplică un balsam fără clătire. Trebuie să se ia o pauză în folosirea intensivă a condiţionatoarelor pentru ca părul să se poată debarasa.
Balsamul este denumirea folosită la noi pentru compoziţiile care au funcţie de condiţionare. În multe ţări prin balsam se înţelege unguent/alifie. Există ingrediente condiţionatoare care nu formează un balsam, dar balsamul are întotdeauna funcţia de condiţionare.
Condiţionatorul trebuie să conţină un ingredient cu încărcătură pozitivă (compus cationic). Substantivitatea (ataşarea pe păr) se poate mări prin utilizarea unor ingrediente adiţionale, cum ar fi alcoolul cetilic, proteine, uleiuri/unturi vegetale. Se pot formula compoziţii (creme, măşti, soluţii fără clătire) ce nu conţin compuşi cationici; prin definiţie acestea nu sunt condiţionatori, dar dau luciu, fac părul mai uşor de mânuit, mai flexibil şi hidratat.
Furnizează pentru păr molecule cu substantivitate care având polaritate opusă se ataşează prin atracţie pe suprafaţa firului. Stratul rezistă la clătire şi va fi îndepărtat la proxima splălare cu şampon.
Interesant: cu cât părul este mai deteriorat cu atât va absorbi mai mult condiţionator, având o încărcătură negativă şi un pH mai ridicat. Un păr virgin va reţine mai puţin condiţionator.
Balsamul de păr clasic
Crema condiţionatoare
Condiţionator intensiv
Condiţionator "leave-in"
Depinde de tipul şi starea părului. Trebuie testate mai multe formule, apoi se va utiliza varianta care a dat cele mai bune rezultate.
De reţinut: nu recomandăm spălarea frecventă/zilnică a părului decât în situaţii cu motivaţie solidă. Nu recomandăm supra-condiţionarea părului; acesta poate deveni prea încărcat, iar stratul ataşat pe fir este mai dificil de îndepărtat la o şamponare.
Ce sunt şi din ce se compun?
Cremele capilare se prepară prin emulsificare iar cele care nu conţin apă (puţine) se prepară la fel ca orice compoziţie anhidră.
Măştile capilare pot fi preparate la minut şi se aplică proaspăt. Măştile capilare mai pot fi preparate şi prin emulsificare, practic pe acestea le putem numi şi creme capilare.
Serurile capilare se prepară de obicei la rece, prin simpla amestecare a ingredientelor. Se pot prezenta sub formă de uleiuri sau bifazice.
Cum se aplică şi ce funcţie au?
Măştile şi cremele se aplică pe părul care nu este prea murdar, se lasă să acţioneze timp de 10-15 minute, apoi se şamponează şi se clăteşte părul. Serurile capilare (altele decât cele fără clătire) se aplică precum este descris mai sus. Măştile care conţin puţin ulei sau deloc, nu necesită neaparat spălare cu şampon ci doar clătire, dar în acest caz se aplică pe părul curat. Unele seruri se recomandă să fie aplicate seara iar a doua zi dimineaţa se spală, altele înainte de şamponare, se lasă să acţioneze 10-15 minute după care se spală.
Beneficiile pe care le aduc în funcţie de ingredientele folosite la formulare:
Din ce se compun?
Sunt preparate simple, formulate din apă, ape florale, macerate apoase (din pudre de fructe sau flori - acerola, hibiscus...), acizi de fructe AHA, oţet de fructe (cidru).
Cum se aplică şi ce beneficii aduc?
Sunt soluţii acide ce ajută la reaşezarea cuticulelor, părul devine mai neted, capătă luciu. La spălarea părului, după o primă limpezire, se aplică pe părul umed puţin stors cu mâna. Evident, nu se clăteşte.
Din ce se compun?
Pot fi creme cu/fără condiţionator, pot fi seruri uleioase şi în cazuri particulare unturi (preparate anhidre solide), pot fi geluri şi soluţii pentru coafare, pot fi loţiuni sau soluţii apoase. Serurile uleioase se formulează în preponderenţă cu uleiuri speciale de tip "uscate".
Ingrediente folosite: uleiuri speciale, anumite uleiuri şi unturi vegetale, squalane, vitamine, proteine, uleiuri esenţiale, rareori ingrediente condiţionatoare, parfumante. Pentru soluţiile apoase se folosesc ape florale, acizi de fructe, unele macerate, active hidrosolubile, uleiuri esenţiale (cu solubilizant). Pentru soluţii coafante se iau în calcul: ceară, gume, colagen.
Cum se aplică şi ce funcţie au?
Se aplică pe toată lungimea părului când este nevoie de protecţie (meteo, UV) sau când părul este uscat, degradat sau aspru. Unele formule ce conţin unturi sau ulei de cocos ori Monoi, se aplică pentru protecţie UV sau pe părul creţ, indisciplinat ori foarte aspru.
Se aplică pe toată lungimea părului şi compoziţiile care sunt destinate pentru coafare/styling respectiv compoziţiile apoase.
Se aplică doar pe vârfuri cremele şi uleiurile, acolo unde vârfurile sunt casante, despicate, sau la persoanele cu scalp şi păr gras dar cu vârfuri uscate.
Se aplică pe scalp doar formulele destinate în special pentru scalp (loţiuni, frecţii).